În noaptea aceasta te-am văzut râzând cu inima până la urechi. Am râs cu tine, apoi mi-am dat seama subit că zâmbetul ți-l văd din ce în ce mai rar și inima ta e goală și uscată de iubire. Roșul ți s-a transformat în negru, brațele ți s-au închis și vocea ți-a blocat orice jurământ.
Îți priveam obrajii cum se modelau pe o fericire mică iar eu simțeam cum mi se îneacă ochii.
Era o imagine frumoasă și dureroasă. Printre cele mai dureroase și dintre cele mai frumoase.
Mi-ai zis ca m-ai iubi mai mult dacă as fi altfel.
In noaptea aceasta, eu pe canapea, priveam tabloul iubirii mele oglindit în ochii tăi.
Te văd clar și fără ceață.
Ești un tablou ce ți sapă un gol în stomac și-ți strânge inima până când iese printre degete.
