cadaverici de iubire,
Nu simțim și doar gândim
vorbe pline ce pocnesc,
pline ochi de sânge negru.
Sânge negru, sânge viu
aproape plumburiu,
asemuit în fel și chip
asemuit fără rabdare
cu zâmbetele noastre.
Limba ta mă doare,
mă doare că-i străină.
Și trenul nostru pare,
că nu o să revină.
05:31
No comments:
Post a Comment